…raspuns pentru abisuri fara forme exterioare dar cu interioare pensionate tarziu…

…da…mi-ar fi placut sa ma strigi…

…mi-ar fi placut sa-mi spui “Stai”…

…mi-ar fi placut sa ma inviti la o cafea…asa cum ai spus ca am asteptat intotdeauna, iar eu am negat, dar sufletul mi-a fost atunci ingenunchiat, strans de prejudecati chinuitoare…si mi-am urat orice silaba ce construia cuvinte ce nu le-am avut nicicand in minte si nu ti le-as fi adresat…mi-am urat orice zambet care masca deprimarea si uimirea pentru tot ce erai, pentru toata lumea ce mi-o constuiai la picioarele mele, o lume mult prea colorata si simpla, poate domestica …ce nu as fi meritat-o niciodata…

…chiar crezi?…e o banca la 2 metri de noi…

… …

…in neguri te risipesti … in nopti imprastiate ti-ai gasit rostul si doar crinii te-au urmat spre rascruci in imnul nemuririi…
…calator in timp si prin suflete…o naluca contemporana…
…ii canta vantul povestea cea scurta si cruda…

You’re still mine, my lover
I watch over you
Goodbye my lover
No sorrow. Please, no tears

…catarge si sinfonii…
…doar spirite si mare…
…tremuratoare priveliste, emotionanta traire…
…curand visele se vor destrama, iar ziua nu va putea sopti mai mult decat nimicuri…
…in cautarea gustului amar si al mirosului cristalizat te va duce corpul pietrificat…

I still know those feelings…