…a fost o zi relativ buna, clara si concisa…
…am nevoie de timp , mult timp pentru a-mi sterge de praf toate nimicurile din suflet si apoi partea cea mai grea: aranjarea la loc pe etajerele inclinate, acest lucru necesita multa rabdare si nu in ultimul rand indemanarea de a gasi pozitia perfecta, in asa fel incat sa nu se rostogoleasca nimic … nu am nevoie de zgomot in interior…
…nici nu va imaginati ce sunet zbuciumant poate provoca un “nimic” ce aluneca din locul bine stabilit si se sparge intr-o infinitate de cioburi… o multime… ce niciodata nu vor putea reface “nimicul” initial…

…ma doare gatul, tusesc, nu am chef de nimic…
…ma preseaza doar gandul la proiectele ce va trebuie obligat-fortat sa le construiesc…
…somn…mult somn…

…mi-am amintit de Evoken…
“I am nothing in rapturous trance…”

…ganduri peticite in prag se vis…

Lasă un Răspuns