…din toate dialogurile cu ingerii am aflat ca oamenii sunt buni …si creativi… mi-am sapat santurile ce ma apara de ingerii cu gene negre si aripi imaculate, ei sunt demoni ce stapanesc grijile noastre… visez impreuna cu tine, copil cu parul ondulat si ochi limpezi si calzi…visez la calm si necuprins… visez la eternitatea sufletelor si la fericirea ce ne rasplateste toate dorurile si dorintele absorbite de noapte si stinse sub clipa imbratisarii…
…si cele mai groase ziduri s-ar darama in privirile mele… umede de implinirea ce o simt…
…dincolo de valente necunoscute se ascunde certitudinea ca am gasit…
Unde iti este ploverul tau rosu?
…am purtat multe straie straine: geci, camasi, tricouri…dar ploverul tau rosu mi-a tinut de cald si de mangaieri…si asta nu-i o slabiciune, sub nici o forma, e o boala cu doua instante…sensibil si apasator…
…ma drogez cu tot ce iti apartine si tot ceea ce ma simt acum, in lumina pe care o indrepti spre mine, lumina provenita din sufetul tau…
…visez impreuna cu tine, copil cu maini albe…
…ne faurim propiul univers, din iarba si pietre…si vant…multi copaci si o veverita…multi crini si ciresi infloriti…dovedeste ca nu ai gresit nimic!
…ma cheama visele cele moi si neinduratoare…ma doare un ghimpe undeva departe si de neparuns…dar asa trb sa fie!